Artele martiale reprezinta un sistem complex al tehnicilor de lupta !
Se poate spune despre artele martiale, ca au existat de-a lungul intregii istorii a omenirii. Sa nu uitam ca din vremea Olimpiadelor ne ramane moștenire o arta, pe care in timpurile moderne, o numim, Pangration ( Pankration ) precum și celebrele lupte greco-romane, modificate in mai putin protectivele lupte libere, care in romania au fost cunoscute sub denumirea de tranta. De asemenea la nivel european, trebuie sa fi existat forme similare sau diferite de lupta, aici este de mentionat frantuzescul savate (anul 1790).
Artele martiale, in acceptul actual, au in general origine orientala și presupun cautarea de catre practicanti a unui sens mai adanc decat simpla pregatire pentru o confruntare fizica. Aceste teluri se constituie intr-un evantai larg, de la aspiratii religioase pana la simpla mentinere a unei sanatati perfecte. Din cauza scopurilor urmarite de fiecare tip de arta martiala, acestea nu sunt in esenta sporturi, insa spiritul de competitie prezent in unele dintre ele și pregatirea fizica pe care o presupun au dus la includerea unora (sau a formelor fizice de manifestare a lor) in aceasta categorie. in realitate, practicarea artelor martiale inseamna in principal dezvoltarea unei conștiinte superioare, in armonie cu mediul inconjurator și autocontrol realizat prin exercitii fizice și mentale, cunoștinte extinse de medicina, filosofie orientala, tehnologia materialelor (pentru folosirea armelor), psihologie, etc.
La ora actuala, exista in lume, sute de stiluri de arte martiale, printre care o sa enumeram doar cateva:
Pangration ( Pankration ) era un univers in sine. Mai mult decat o disciplina olimpica ( sport olimpic in antichitate incepand cu anul 648 i.e.n ), acest stil de lupta era pe cat de vechi pe atat de avansat in ceea ce priveste tehnica si metodologia de lupta. Era un stil complet si complex in acelasi timp, in Pangration existand chiar si o parte de pregatire speciala in care luptatorii faceau exercitii de concentrare si meditatie. Pregatirea militara a grecilor si spartanilor cuprindea elementele de baza din Pankration, pentru ca soldatii greci sa se poate descurca in timpul luptei daca erau pusi in situatia de a ramane fara arme. Cu toate ca la prima vedere pare o combinatie intre pugilat si lupta corp la corp, Pangration este diferit in ce priveste conceptia si tehnicile de lupta, fiind permise printre altele lovituri de coate, genunchi, loviturile din priza dar si lupta la sol, astfel Pangration este considerat a fi baza Mixt Martial Arts ( MMA ). In romania Pangration este reprezentat de clubul Shin Daito prin sensei Cojocaru Gheorghe incepand cu anul 2009, avand suportul World Pangration Athlima Federation (W.P.A.F)
Ju Jitsu, prin traducere Arta supletei, este o arta martiala in care se folosesc tehnici articulare, strangulari, contorsionari, proiectari, fixari, aruncari, tehnici de lovire cu diverse segmente ale corpului, tehnici de lovire si actionare asupra punctelor vitale. Ju Jitsu, printre cele mai vechi arte martiale japoneze (are radacini in Sumo si influente din Shaolin Tsu Kempo), a fost practicat de samurai casta razboinicilor din Japonia, care, cu ajutorul tehnicilor specifice de autoaparare, puteau face fata chiar si atacurilor adversarilor inarmati. In pofida statutului lor de luptatori, pe langa artele martiale, samuraii scriau haiku-uri (poezie japoneza), pictau, caligrafiau, studiau tehnica ceaiului, completandu-si astfel pregatirea fizica cu o pregatire spirituala pentru a-si forma o personalitate completa.
In Romania Ju Jitsu a fost introdus in anii “20 de catre un membru al Consulatului Japoniei la Bucuresti care a predat cateva luni ju jitsu si judo. Primii practicanti de ju jitsu au fost Emilian Teaca si Dumitru Carapancea, dar promotorul si fondatorul miscarii moderne de ju jitsu-ului in Romania a fost Shihan Alois Gursky ( 7 dan ju jitsu, 5 dan judo, 5 dan karate ), fiind si fondatorul Federatiilor Romane de Ju Jitsu si de Judo.
Aikido inseamna textual „calea armonizarii energiei,” fiind arta martiala ce face parte din categoria „interna” a stilurilor de lupta. A fost fondat de maestrul japonez Morihei Ueshiba (1883-1969) și se bazeaza pe utilizarea fortei adversarului prin aplicare de tehnici articulare și eschive realizate prin tai sabaki (pivotari in arc de cerc). in aikido se utilizeaza proiectari, luxari, strangulari și, in mica masura, lovituri. Aikido iși are radacinile in ju jitsu și tehnicile de lupta cu sabia și sulita utilizate de samurai in Japonia medievala, dar multe dintre tehnicile sale sunt inventia maestrului Ueshiba. Aikido reprezinta o sinteza moderna a artelor martiale japoneze și se poate traduce ca fiind calea (DO) armonizarii (AI) energiilor (KI).
Judoul (pronuntat „giudo”, „metoda flexibila/supla/mladioasa”) este o arta martiala japoneza moderna (Gendai budō). in 1882, pornind de la principiile traditionalului ju jitsu și pastrand tehnicile de aruncare și prize ale acestuia, profesorul Jigoro Kano și-a format propriul sau stil, care a devenit cunoscut sub denumirea de Kano-ryu, iar mai tarziu s-a numit Kodokan Judo. Principiile sale se bazeaza pe folosirea supletei in locul fortei brute, fiind eliminate loviturile și unele luxari periculoase, cum ar fi luxarea degetelor. in judo se folosesc proiectari, secerari, fixari la sol, strangulari și luxari. La inceputul secolului trecut, pe masura ce judoul a fost popularizat in Europa, și-a pierdut treptat caracterul și proprietatile de arta martiala, transformandu-se in sport.
Wushu este denumirea generala data artelor martiale chinezești, din care fac parte celebrele standarde competitionale Changquan și Nanquan. Wushue tradus in romana ca „Arta razboiului”. Aceasta ramura a artelor martiale cuprinde o multitudine de școli și stiluri, acestea fiind in numar de peste 400, ale caror tehnici se bazeaza pe invataturile taoismului și ale calugarilor budiști de la Shaolin. Aceste școli se impart in doua mari conceptii de „lupta”, metoda „interna”, care pune accent pe energia interna, și metoda „externa” care se bazeaza mai mult pe folosirea fortei și pe mișcarile rapide. Artele martiale chinezești au venit ca o necesitate pentru populatia straveche, ele fiind folosite in scopuri de autoaparare, vanatoare ori razboi. Lupta cu sau fara arme a constituit o componenta importanta in pregatirea soldatilor chinezi. Artele martiale de origine chineza reprezinta o parte valoroasa din cultura Chinei.
Boxul (sau pugilismul) este un sport martial stravechi, in care doi concurenti, cu greutati similare, lupta cu ajutorul pumnilor, intr-o serie de reprize, numite runde. Victoria este obtinuta in urma puctelor date pentru lovituri de catre juriu sau atunci cand adversarul este doborat la pamant și nu reușește sa se ridice inainte ca arbitru sa termine de numarat pana la 10 (Knockout sau KO) sau cand adversarul este prea ranit pentru a continua (Technical Knockout sau TKO).